Indicatoarepedrum

A făcut oare cineva o statistică cam cât citeşte un om pe zi? Nu mă refer la lectura cărţilor, ci la „citit”, adică inclusiv cititul de pe panouri, banere, diverse obiecte inscripţionate.

Industria publicităţii exploatează din plin minţile oamenilor. Oraşele sunt pline de reclame. Diferite branduri îşi expun ideologia sau ceea ce ei vor ca alţii să considere a fi ideologia lor: „Moving forward”, „Impossible is nothing”, „Your potential. Our passion”, „Urmează-ţi instinctul. Urmează-ţi setea.”, „Să auzim de bine” etc.

Ce pot să gândesc când, în treacăt zilele acestea (prinsă în pregătiri pentru 18 aprilie), mintea îmi este asaltată de tot felul de reclame imediat ce ies din casa?

Îmi place tare mult când văd că oamenii sunt creativi, dar unele reclame mă fac să râd, altele să îmi dau seama de naivitatea noastră, a oamenilor.

Zilele trecute am văzut o reclamă a unei firme de asigurări: o casă realizată din 6 beţe de chibrit ia foc, firma îşi prezintă oferta, iar imaginea finală este tot a unei case construită tot din 6 beţe de chibrit, de data aceasta având deasupra sigla firmei de asigurări. Mesajul pe care mi l-a transmis acea reclamă a fost acesta: şi cu asigurarea, şi fără asigurarea firmei respective, casa mea nu poate fi ferită de evenimente nedorite.

O altă reclamă, pe care eu am găsit-o tare neinspirată: „Comunică gratuit”. O, nu, comunicarea reală nu e gratuită!

Şi câte altele…

Nu mai vorbesc de inscripţionările de pe magneţi, lumânări decorative, tablouri, brelocuri, pixuri… Unii consumă materialul degeaba.

Trebuie să recunosc însă că sunt şi excepţii extraordinare, puse într-un loc anume pentru cineva anume (cred din toată inima că absolut nimic nu e la întâmplare). Un caz este acela al unei felicitări pe care am văzut-o zilele trecute şi pe care erau scrise cuvintele: „Răspunsurile lui Dumnezeu sunt mai înţelepte decât rugăminţile noastre”. Cred că era în acel loc special pentru mine- era un fel de mini-mall unde magazinele nu erau cu materiale cu mesaj creştin.

Reclamele dau de gândit, dar unele ar merita să fie reclamate.

Am ajuns la concluzia că oamenii pot fi creativi, dar nu înţelepţi, căci numai „frica Domnului este începutul înţelepciunii; toţi cei ce o păzesc au o minte sănătoasă şi slava Lui ţine în veci” (Psalmul 111:10).